“Daca dragoste nu e, nimic nu e”

E marti. E bucurie. Inspiratia ma lasa balta, epitele fug de mine, metafore nu vad, Bacovia iar doarme …continui asadar sa-ncerc sa simt de ce e bucurie… Ea exista pur si simplu! Un motiv, poate doua, chiar si trei… uitati-le aici si dati-mi dreptate cand va zic “marti e insorita”:

“Iubirea cheama iubire si ea. Nu este atât de important sa fii iubit, cât sa iubesti tu - cu toata puterea si cu toata fiinta ta” (Constantin Brâncusi)

“Dragostea este îndelung rabdatoare, este plina de bunatate si dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mândrie, nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se mânie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul. dragostea nu va pieri niciodata. ” (1 Corinteni 13: 4,5,6,7,8 )

“Cea mai frumoasa declaratie de dragoste este atunci când, spunându-i cuiva ‘Te iubesc’ îi spui de fapt ca ‘Tu nu vei muri niciodata’ (Paul Evdokimov)

În concluzie:

“Daca dragoste nu e, nimic nu e!”